One Less Than Ten, One More Than Eight

Ieri Bicicleta Albastră a împlinit nouă ani.

Am sărbătorit in private, doar eu cu mine.

Mă gândesc destul de des la spațiul acesta, la cele care au fost sau cele care încă sunt, dar în care nu mă simt în largul meu să îmi public gândurile - colorate sau nu.
La o primă privire simt nemulțumire, desigur, Oh, ce am ajuns! Dacă aș depune puțin mai mult efort...

Dacă.

Dar apoi, după ce trec de straturile de vină, frustrare, plângere de milă, mai multă vină, îmi dau seama că nu, nu este așa de rău. Ba e chiar bine. Totul este exact așa cum ar trebui să fie, it's the real deal.
Și care este această realitate? Realitatea este că sunt leneș. Sunt un Urs Leneș, nu un Urs Poet.

Să mă descriu ca Poet este de fapt un fel boem (părerea mea) de a spune Lumii că eu nu respect regulile bunului simț, regulile așternute de noi și cei de dinaintea noastră ca fundație a societății.

Pe la acest paragraf ar trebui să trag o concluzie, ceva revelator care să ne țină treji cu nopțile în timp ce răsucim cuvintele pe o parte și pe alta. Dar nu am o astfel de concluzie. Țin doar sa menționez că și la anul pe vremea aceasta voi posta, chiar daca va fi singura postare din an, pentru că na, asta e realitatea.

Cu drag,
Ursul Poet de la Bicicleta Albastră

P.S.