Doamna P.

P. de la Pomegranate, adică Rodie, adică.

Ce-mi mai plac coronițele astea în tuș. De fapt de asta am desenat-o pe Doamna Rodie, nu că mi-era ea tare dragă. Acum că e gata, cred însă că mi-e dragă, că doar merită, la cât de bună e. Bună pentru burtică! Hăăăăăăă!

Tuș și acuarele.

P.S.1 După cum se vede m-am și hotărât asupra semnăturii. Cel puțin pentru fața ilustrațiilor. Pentru spate, e altă poveste.
P.S.2 Aparatul foto e în continuare un măgar. La fel și Soarele.